Pasca a mesa l d’instà
Ai 15 de agost, a mesa l d’instà, festejons la majera festa de Maria che ie nce la plu vedla. Nëus festejon Pasca tla vita de chëla ëila, che nes à parturì Gejù. Zënza Maria ne assans nia Gejù y tres ëila capios permò cie che uel dì per nëus duc la Pasca.
Pra chësta „Pasca a mesa l d’instà“, coche bele teologs dl Medieve tlamova chësta festa, se nfida l crëidum dla dlieja a dì cun segurëza „che Maria ie unida tëuta su cun corp y ana tla gloria dl ciel do che la à finà si vita sun la tiera“. Nscila iel scrit tl ultim dogma dla dlieja, che l Papa Pio XII. à cunedì n Unissant dl ann 1950.
Nia cult dl corp, ma recunescimënt dl corp
L cult dl corp à aldidancuei arjont livei che fej tëma. Nia puecia persones fej de gran fadies, per njinië ca l corp ala perfezion. Suvënz nes vën mustrà n ideal dl corp ulache l conta me n corp sane, jëunn, bel y sportif. Dantaldut jënt jëuna devënta melsegura y patësc, sce la ne ie nia bona de se musré cun chisc ideai.
L corp ie de plu che me la soma dla pertes fisiches: l ie n corp che viv tl tëmp y te nosc raions, che à dejideres, che à n mus, che ie bon de dé la man, che ie bon de rì y de bradlé, che fej esperienzes, che à liames cun d’autri, che se svilupea y che sà che l muessa murì. L corp à na si storia, si antenac y si identità. Unì tëuc su cun corp y ana tl ciel uel dì: l corp à da nfé cun l ciel, ajache l fej pert dl umanità. Perchël ne daussa l corp nia deventé me n obiet, me na cossa, che vën me adurveda. „Ne savëissa nia che vosc corp ie tëmpl dl Spirt Sant, che viv te vo y che ëis giatà da Die?“ nes damanda nce mo ncuei l Apostul Paulus (1 Cor 6,19).
Cult dl corp ne ie nia zeche de cristian, ma nce la negazion dl corp ne ie nia drëta. Chël che festejon ai 15 de agost ie na cunseguenza dla vijon cristiana de coche udon Die y la persona, zënza smendrì la persona, unfat da ulache la vën. Trëi cuestions possa fé la festa atuela y cuncreta:
1. N „no“ sterch contra uni sort de viulënza de viers dl’ëiles
L 15 de agost vën tlo da nëus nce numinà per tudësch „Hochunserfrauentag“. La majera festa dla Madona ie nce n sëni tler contra uni sort de viulënza de viers dl’ëiles, che ie n tema presënt uni di. Viulënza contro l’ëila va da na sotmiscion psichica fin a formes de agression fisica. N ucajon dl di contra la viulënza de viers dl’ëiles ai 25 de nuvëmber dl 2020 à dit Papa Franzësch: „Massa suvënz vën ëiles ufendudes, maltratedes, viulentedes, sfurzedes ala prostituzion. Sce ulon avëi n mond, che sibe na cësa dla pesc y nia n ciamp da viera, messons fé true de plu per la denità dl’ëila.“
2. Respet per uni persona
Chësta festa nes mostra Maria, sciche loma de Gejù, la prima criatura che ie unida redënta de plën. Tan granda ie la mesura de Die de viers dla persona. L ne ie nia uman y nia cristian a desbuté, a descredité, a rujené mel dla persones. I media nueves cun si truepa puscibelteies de aiut y de sustëni possa nce unì adurvei melamënter tichenan la persones, deventan agressives y les stlujan ora dala sozietà ntëurvia. „Shitstorm“ se tlama la forma nueva de esecuzion mediatica. Y n’autra burta parola se tlama „Fake News“ o „urità auternativa“. L vën publicà aposta fauza cosses y fauza informazions. Chësc porta a melsegurëzes, suspec y ntusieia la relazions sozieles y persuneles. L ie n svilup periculëus canche l modo de scrì y rujené devënta for plu agressif, canche l vën mentì ala granda, canche n ufënd tres comentars anonimes de uni sort.
3. Nëus son corp y ana
La festa dla Gran Santa Maria nes dà na vijion positiva de viers dl corp, dla tiera y de dut l crià. Cun chësc ciantla n hymnus da nadel y da pasca a unëur dl corp y l mët nscí n relazion ala cosses divines. Corona ie for mo n tema drët presënt. La và tlo dla sanità dl corp, na cossa che ti và a duc y che ie dassën dominanta te nosta sozietà. L ne ie nia da dubité: La scunanza de nosta sanità, nce tres na dlavea, và debujën y ie nce n sëni de respunsabeltà, solidarità y respet. Ma Corona nes cunfruntea cun na urità, cun chëla che nosta sozietà se fej drët ert: La vita umana ie y resta vulnerabla, dëibla y murtela - dan y nce do Corona. Ma co cëlela pa ora cun la scunanza de nosta anima? Ce dlavea, ce cura adrova pa nosta anima? Fajonsa assé per la sanità de nosta anima? Canche capiron inò che l vester ie de majera mpurtanza che l avëi y l ulei avëi for de plu, pona ruvons for plu daujin ala scincunda y al mistere dla vita. Nëus ne son nia me corp, ma nce ana. „Cie ti jovel pa a na persona davanië l mond ntier, sce la à po da pierder sé nstëssa y và a finé mel?“, damanda Gejù nstëss (Lc 9,25).
Maria sëni de speranza y de cunselazion
Tl Magnificat, la lauda a Maria, nes vën scincà l „Leitmotiv“ de chësta festa: „Mi ana lauda l Seniëur te si grandëza y mi spirt se ralegrea te Die, mi salvëza. Ël à cialà al’umeltà de si fancela; cialëde, duta la generazions me dij da sën inant beata.“ (Lc 1,47-48) Penson ala granda de Die, dla persona y de nosc daunì.
„L Seniëur ie propi ressuscità“: Chësta paroles ie la tiza che à mpià nosc crëidum cristian. L’assunzion de Maria tl ciel nes mostra, chël che nes ie unì scincà nce a nëus tres la mort y la ressurezion de Gejù: la Pasca dla umanità, nosta Pasca à scumencià. Nëus son unì fac y ului per l ciel - cun corp y ana.
N salut da d’instà de cuer y na benedescion pleina de speranza per la „Pasca da d’Instà“
