Crì y rué pra Die te n mond nia tan ghert che minan
Mi bona surans y mi bon fredesc te nosta Diozeja Bulsan-Persenon!
Curëisema 2020: Ilo à scumencià tlo da nëus Corona. Dl prim ons duc sotvalutà chësta cossa. Ie aude mo coche trueps dijova: Tan spaventëusa ne sarala miono chësta cossa. Chësc ie pa me n tisl mpue plu sterch. Nëus nes tochel pa nia tan dassën. Tlo da nëus no!
Cialon ma mpue zeruch y penson do …
Bën prësc ons capì: Tlo sentons duc tla medema berca. Chësc virus à pertendù da nëus na cossa, che deguni de nëus ne n’ova mo mei mparà a cunëscer. Messan te n iede duc sté a cësa; n messova avëi na rejon sterscia per pudëi se muever da un n chemun al auter; na sozietà consumista sceno tan mobíla messova sté chieta. Nosta sozietà, che cëla mo for de crëscer te truep ciamps, ie ruveda te na gran crisa, per nia dì che la manaciova de jì n broda. Truepa fotos y videos che udan tla zaites y tla televijion dajova l’imprescion de vester ruvei ala fin di tëmps: cënc-milesc morc sëura dut l mond, ngrum de vasciei nsëuralauter, l sistem saniter sëuraciarià. Degun nseniamënt tla scoles, Hotiei y restauranc stluc, frabighes chietes, puecia butëighes daviertes, degun cunzerc … n tëmp cun n grum de : „Stlut“, „desdit“, „ne vën nia fat“. Per l prim iede tla storia dla dlieja ne iel stat plu deguna funzions tla dliejes de truep stati. Vel da de tel ne iel mo mei unì dant. L plu à chëla jënt patí che ne à nia pudù tò cumià da si parënc y amisc che ie morc ntan la pandemia.
Tenì la distanzes y mpò sté daujin
La Crisa dl Corona nes tën liei y cundizionea nosta vita da uni di: Reninzië ala cosses che fajon gën, mudazion de nosc stil de vita, smendrimënt de nosta liedëzes, manco puscibelteies de se muever y de viagë, posć de lëur melsegures, cunseguenzes finanzieles negatives, smendrimënt nce dla mësses y funzions te dlieja.
La pandemia nes mostra, ce mpurtanza che à l se judé l un cun l auter. Per gaujes igeniches vala de bujën de tenì ite regules y de tenì ite la distanzes. Ma trueps se à ntendù che chësc ne uel nia dì che n dëssa nia plu se ancunté. Trueps à sentì da nuef che la và de mëter averda ala situazions ulache jënt à debujën de aiut, ulache la và de judé, ulache la và ënghe me de capì ciuldì che l auter patësc. La distanzes igeniches scrites dant à datrai judà a se sentì plu daujin a chëi che à de bujën. La isolazion cumpleta de amalëi y jënt sun pont de mort nes à descunselà y tucà dassën. Trueps se à mpò pruà - scunjuran duta la dificultëies - a ti sté daujin: parënc, assistënc, secudientes, dutores, ma nce prevesc, diacons, munighes, curatëures d’anes ti spediei y tla cëses de paussa y truepa ëiles y ëi che lëura tl ulentariat de nosta pluanies. Duta chësta bona cosses che ie unides fates - suvënz nce achiet via - te chisc tëmps tan melsegures ie da laudé y gauja de speranza.
Ulà ie pa Die?
Suvënz me à la jënt damandà tres lëtres, e-mails, telefonac y dialogs persunei te chisc mënsc dl Corona: Ciuldì à pa dut chësc messé vester? Ie pa chësta mpo mo na straufonga de Die? À pa Die desmincià si crià y si creatures? Sal pa bën tan mel che la nes và a nëus? Cie à pa dut chësc da nfé cun Chël bel Die?
L ne ie nia saurì da respuender a chësta dumandes tan pesoces. Dumandes che vën dates debota y bela scëmples ne ie nia for la miëures. Ma tò ca la sacra scritures ie de gran aiut. Tla Bibla vëniel belau dlonch cuntà dla esperienzes che la jënt à fat cun si Die. Te chësta stories de vita ne iel nia me da abiné mumënc de fertuna y salvëza, ma nce desgrazies y desfertunes. Vieres y stritoc, disperazion y ngiustizies, viulënzes y mort, l’esperienza dla jënt canche la sënt Die tan dalonc ne vën nia scuteda via, ma presenteda te duta si realtà. Y truepa stories bibliches desmostra: Te dut chësc ie la jënt ino stata bona de tò su na relazion cun Die.
Gejù sënt nstëss la mancianza de Die ntan si pascion y si calvare. N pensier ora dla bibla me toca for ino dassën: „Scebën che l fova Fi al purmpò mparà a ulghé tres chël che l à patì“ (Ebr 5,8). Nce te si majera meseria, tla nuet danter la Juebia Santa y l Vënderdi Sant, ne dà Gejù nia su l liam y la relazion cun Die: „Abba, Pere, dut te ie puscibl a ti; auza demez chësc chelesc da me, ma l ne sibe nia chël che ie ue, ma chël che tu ues“ (Mc 14,36). Ënghe si ultima cherdeda dan la mort sun la crëusc „Mi Die, mi Die, ciuldì me ess’a arbandunà? (Mc 15,34) ie na priera de crëta a Die te si majera disperazion. La crëusc ie l scumenciamënt dla Pasca y dla vita nueva. Cun chësc stà y toma dut nosc crëidum cristian: L Ressuscità ie Chël che ie mort sun la crëusc.
Ma chësc nes dà nia tla mans na spligazion scëmpla, ciuldì che l suzed dut chësc, che fajon pea sën. Ënghe per i Cristians resta l mel sun l mond n mistèr, rie da capì. Duta la respostes che n proa a dé, gëura su de nueva dumandes. Ma tres la ressurezion de Gejù nes vën scincheda la speranza, che l ie n Die, che nes selva, ma nia lascian da na pert la crëusc, ma propi tres la crëusc.
Ulà abinons’a y ancuntons’a Die?
Cialon sun Gejù de Nazareth, che ie deventà un de nëus, ie mort sun la crëusc y ie ressuscità! Lecurdonse de truepa jënt, che on mparà a cunëscer, a chëi che ti à dat l crëidum a Die speranza, urientamënt y ueia de viver inant. Cialon de crì nce nëus n liam vif y rëidl cun Die.
Dantaldut i salms, la 150 prieres ciantedes dl Vedl Testamënt, nes lascia sentì coche jënt che crëia, rengrazia, lauda, cianta y sona, prëia, ma ti tira nce dant a Die de vester dalonc y de nia se cruzië de ëi. Trueps salms ie na scola de priera contra la meseria te nosc dedite y dedora. Tenion vif l liam danter nëus y Die tres la prieres persuneles, a cësa y te familia. Tenion su l liam cun Die tres la parola de Die che audion tla Santa Mësses.
L ie mo n’autra puscibeltà per resté liëi y avëi n bon raport cun Die. Canche ti stajon daujin a d’autra persones y ti mustron a d’ëiles che son a disposizion per si debujëns pona sons te n iede plu dajin a Die y sention che Ël ie daujin a nëus. Nscì deventons testimonesc de Die tres nosta azions y Ël nes scinca da si pert si presënza.
„Nosc ncësa ie l ciel“ (Fil 3,20)
La pandemia dl Corona nes à mustrà tan dëībli y tan puech segures che son, la nes à mustrà che truepa cosses che minan segures, ie te n iede jites ala nia o à messù stlù. Chësta pandemia possa nce vester n alarm che nes descëida dal udëi dut me materialmënter. L vën pensà suvënz me plu ai paravisc sun chësta tiera, ai paravisc dla vacanzes, ai paravisc dl shopping, ai paravisc dla chëutes, ai paravisc ulache n po’ se goder y fé dut chël che n se à for mbincià. Truepa jënt lëura dassën y se sfadieia per pudëi se goder chisc paravisc sun nosta tiera. Ma l Apostul Paul te si lëtra ai Romans dij tler: „No adatëdeve al pensé dl mond, ma mudëve te vosta sort de pensé, acioche sëis boni de desferenzië y cunëscer la ulentà de Die (Rom 12,2). Chësta sort de pensé nuef ie me puscibla, sce slargion nosc orizont sëura la vita de chësta tiera ora y ti cialon ala prospetives che và sëura nosc mond ora, te n ciel ulache nosta vita vën ududa te duta si dimenscions.
Die: l majer bën, nce tla pandemia
La scunanza de nosta sanità và debujën, ie drëta y de gran mpurtanza. Tenì ite la regules che vën dates dant, uel dì, vester madures, sëurantò respunsabeltà y respet de viers di autri. Neghé l virus o fé ora che l ne sibe nia tan periculëus uel dì cuiené chëi che se à tacà la malatia y ie dassën amalei y duc chëi che ti juda, i cura y stà daijin. Neghé l virus uel dì cuiené duc chëi che ie morc tres l virus y chëi che ie restei seui y plura. Se lascé dé la dlavea ie n at de solidarità per la scunanza dla sanità de se nstëss y di autri. Papa Franzësch y l Papa da dant Benedët XVI. à prià bel duta la jënt che la se lasce dé la dlavea.
Corona nes cunfruntea cun na urità che ne ie nia saurida da dlutì da nosta sozietà. Nosta vita ie - coche n vëij - dëibla, plëina de periculi y nia eterna.
Te chësta Curëisema 2021 - bele la segonda tla pandemia - ulëssi ve fé curaje, de testimonië vosta vijion dl ciel dlonch ulache pitëis vosta atività tla pluania. Nëus ne on nia drëde salvé nosc mond! La salvëza vën da Die y nia da nëus. Uni speranza che l paravis ruve sun nosta tiera se desfanta dan la fosses.
Curëisema - na quarantena spirituela
L ie na analogia y na semianza danter la pandemia y la Curëisema. La parola „quarantena“ uel dì avisa n tëmp de 40 dis. Nce la Curëisema ie n tëmp de 40 dis, na sort de quarantena spirituela; n tëmp che nes dëssa judé a varì da cosses de chëles che ne on nia de bujën; a mudé nosc stil de vita; a scuvierjer ino chëi valors, che dà n senificat y n svilup a nosta vita.
Coche la malatia dl Corona adrova si tëmp per pudëi varì, nscì dëssa vester la Curëisema na quarantena spirituela per svilupé anticorps che ie boni de lascé luné la belëzes dla vita umana y cristiana: l vester ṛëidl, l vester daviert, l rengraziamënt y l vester njiniei a judé. Giajunon lascian demez l egoism y l dejenteressamënt. Chësc fossa n Exodus, na streda de viers de Pasca, dala desperazion ala gran speranza.
For de viers de Pasca
Truepa ancuntedes, lëtres, comunicazions y dialogs me à tucà te chisc 12 mënsc da canche la pandemia ie rumpida ora. Dantaldut me à tucà la storia de n pitl mut che à perdù si nëine. Chësc pitl Peter de nuef ani me à cherdà su cun na usc plëina de legrimes dijan:“Ciuldì vivons’a, sce messon mpò murì?“ Giut ëi pona rujenà cun ël, dastramp giut.
Ie abini na resposta a si dumanda me pensan ala Pasca: Nëus vivon, per pudëi viver n di per for pra Die. Nëus son unic al mond, per pudëi vester n di per for pra d’ËL: „Mi bon Peter, ti nëine ne ie nia me mort. Ajache Gejù ie mort y resuscità, viv ti nëine dal’autra pert dla vita; da ilo te stal daujin y aspieta sun te. Nce sce truep ëssa da jì mel te nosta vita, nce sce na vita vën taieda via da n bur virus, ala fin ne possun mei pierder dut.“
Nscì ve mbinci na streda plëina de speranza de viers dla Festa plu auta dla Ann liturgich: la Festa di dis de Pasca cun la crëusc, la mort, la supeltura y la ressurezion de nosc Seniëur.
Duta nosta vita à una na direzion: tres la crëusc ala ressurezion.
Vosc Vescul
+ Ivo Muser
Capion, 17 de fauré 2021